Doamna Chiajna

De curând am schimbat buletinul, trecând pe Ilfov, Chiajna. În ziua când m-am dus să îl ridic mi-am mai petrecut câteva minute pe una din băncile din fața primăriei, mai ales ca era o zi frumoasă. Atunci mi-a sărit pentru prima dată în ochi statuia din fața primăriei – bustul doamnei Chiajna

Astfel am devenit curioasă să aflu de unde vine numele localității în care deabia m-am mutat.

În primă instanță am aflat numele Chiajna este numele slavon pentru Despina. Numele de botez al doamnei Chiajna a fost Ana. Aceasta s-a născut în Polonia și a fost fiica lui Petru Rareș si nepoata lui Ștefan cel Mare. În 1956 s-a măritat cu domnul Țării Românești Mircea Voda Ciobanu, fiul lui Radu Vodă cel Mare (rămas în istorie și prin faptul că l-a adus în țară pe Macarie, care a tipărit Liturghierul, Evangheliarul si Octoihul).

Odată cu moartea soțului ei, aceasta l-a instalat pe tronul țării, sub tutela ei, pe primul născut dintre copii, care și-a căpătat numele de Petru Vodă cel Tânăr

Într-o perioadă și o zonă extrem de conservatoare a Europei unde, prin tradiție, doar bărbații puteau conduce o oaste, aceasta. Cu toate acestea. Doamna Chiajna a fost timp de câteva decenii ”Doamna de Fier” a Balcanilor – avea tenacitatea Caterinei de Medicii și cruzimea Lucreției Borgia.

Viața ei și a copiilor ei a fost una tumultoasă. Dorința ei de putere nu a fost pe placul tuturor. Pe fiul cel mic, Petru Vodă cel Tânăr îl însoară cu Elena, fiica a unui anume căpitan Nicolae Cherepovici, consilier apropiat al voievodului Ardealului. După 5 luni, mireasa naște un prunc mult prea sănătos, astfel că o trimite pe aceasta înapoi la părinții ei.

Pe Dobra vrea să o facă doamna Moldovei, măritând-o cu Despot Vodă. Din păcate totul s-a năruit când doamna Chiajna află că acesta din urmă intentionează să dea Muntenia către fratele său vitreg. Pe Marina, doamna Chiajna vrea să o mărite cu boierul Ion Cantacuzino, doar că acesta avea venerabila vârstă de 50 de ani, iar când tânăra domniță valaha l-a văzut pentru prima dată a refuzat. În cele din urmă nunta are loc, dar doamna Chiajna a pus la cale răpirea domniței și a zestrei.

Această ultimă nuntă, i-a adus exilul in Asia după câțiva ani, unde de voie de nevoie, cei doi fii Radu si Mircea, trec la islamism. În același timp pe Dobra o mărită cu iul sultanului. A murit de moarte buna în 1588 la vârsta de 63 de ani.

Prima atestare documentară a satului Chiajna există din 1787, când se menționează în relație cu arderea palatului lui Constantin Ipsilanti de pe moșia Cotroceanca.

Patru obiective din comuna Chiajna sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Două sunt clasificate drept situri arheologice — așezarea din Epoca Bronzului (cultura Glina) de la Roșu, aflată pe malul drept al Dâmboviței, în colțul pădurii; și situl de la Chiajna, de pe malul înalt al Dâmboviței, între conac și cimitir, cuprinzând: o așezare neolitică, una din Epoca Bronzului (cultura Tei), una geto-dacică, una din secolul al VI-lea e.n. și una medievală din secolele al XVI-lea–al XVII-lea.

Celelalte două monumente sunt clasificate ca monumente de arhitectură. Unul este biserica „Sfântul Nicolae” (datând din 1831–1897) din satul Chiajna. Celălalt este biserica „Sfântul Gheorghe” din Dudu, construită în 1841 și renovată în 1899.