Diferenta de varsta

Ridică diferența de vârstă probleme reale, sau la mijloc sunt doar prejudecățile unei societăți tradiționale?

M-am hotărât să abordez astăzi acest subiect pentru că am fost într-o situație de genul și am văzut cum ne privea societatea. Din punctul meu de vedere diferența admisă este de + sau – 15 ani.

Atunci când ne căutăm partenerul potrivit încercăm să bifăm cât mai multe puncte din cele dorite, iar în momentul când îl întâlnim totul pare perfect, cu o mică excepție: este mai în vârstă sau mult prea tânăr pentru noi.

Întrebarea mea: Este aceasta într-adevăr o piedică pentru a forma un cuplu?

Cuplul presupune comunicare, atracție fizică, spirituală și sexuală, lucruri în comun, dar și pasiuni diferite. În general, la baza formării unui cuplu, se află similitudinea (vorba ceea ”Cine se aseamănă, se adună”) sau complementaritatea – extremele se atrag – completarea celui de lângă tine ceea ce ajută la dezvoltarea propriilor identități. Aceste două criterii, deși total opuse, nu se exclud și se pot asocia pentru a forma un cuplu stabil.

Ce implică și când este semnificativă diferența de vârstă? O luna, un an, cinci ani, zece ani ce diferență de vârstă poate fi considerată acceptabilă într-o relație și când devine aceasta o problema?

Devine semnificativă atunci când depășește 9-10 ani, deoarece în acest caz partenerii aparțin unor generații diferite și se înscriu în tipologii psiho-fizice și sociale distincte. Viața sexuala este unul dintre factorii care ne ”dictează” viața de cuplu.

Cele mai frecvente probleme cu care se confruntă astfel de cupluri sunt cele legate de complexele vârstei. Partenerul mai în vârstă consideră de multe ori că-i pune în ”stand-by” viața celuilalt, că nu poate ține pasul cu ritmul alert al tinereții lui. Apar reacțiile de panică și de îndoială în care acesta se gândește dacă partenerul mai tânăr își caută pe cineva de aceeași vârstă. Această situație duce la tensiune în cuplu, dar și neliniște sufletească de ambele părți.

Este posibil ca partenerul mai tânăr să fie mai mult interesat de distracții prin cluburi, ieșiri cât mai dese, iar celălalt să prefere momentele petrecute mai mult în doi.

Mai este și problema profesională: în timp ce partenerul tânăr deabia își descoperă vocația, cel mai în vârstă este de cele mai multe ori deja realizat profesional.

Toate aceste diferențe datorate decalajului de vârstă înseamnă de fapt niveluri diferite de maturitate afectivă. Partenerul mai tânăr, de cele mai multe ori, nu-și dorește o relație de lungă durată, pe când cel mai în vârstă deja caută să se stabilească la casa lui.

Partenerul mai în vârstă încearcă să-l modeleze pe cel tânăr după propria scară de valori, ceea ce poate avea efecte pozitive, fiind un mediu destul de prielnic pentru modelarea personalității, dar și efecte negative, poate crea o reacție de respingere, deoarece tânărul dorește mai multă libertate.

Toate aceste diferențe, sunt adâncite în mentalitatea omului și de presiunea psihologică a societății asupra cuplurilor în care diferența de vârstă este mare. Încă trăim într-o țară tradițională, unde astfel de cupluri sunt privite drept ”excentrice” sau chiar ”nefirești”. Oricum, măsura în care aceste remarci pot produce probleme în cuplu depinde de vârsta și personalitatea fiecăruia dintre parteneri.

O să vă spun câteva vorbe, luând pe rând situațiile.

Aproape jumătate din femei susține că vârsta nu contează într-o relație atât timp cât există comunicare, înțelegere, iubire și în special dorință sexuală.

Mai întâi vă voi vorbi despre situațiile în care femeia este mai tânără. Să zicem că aceste cupluri sunt puțin mai ușor acceptate în societate, asta și datorită mentalității vechi legate de căsătoriile aranjate când fetele de 18-20 ani se măritau cu bărbați trecuți de prima tinerețe, în mare parte datorită considerentelor financiare. Bărbatul mai în vârstă are un statul socio-economic stabil, și îi poate oferii tinerei femei o viață sigură și confortabilă.

Când fata are undeva între 18 și 20 ani, diferența de preocupări ale partenerului este obstacolul cel mai mare. Dacă ea poate trece peste tendința lui de a o proteja, se pot realiza împreună pe toate planurile: sexual, cultural, social, economic.

Când ea are între 30 și 40 ani, chiar dacă există o diferență de vârstă, cuplul poate fi stabil și armonios, asta și pentru că ambii sunt maturi cu principii bine conturate, iar diferențele psihologice și sociale se atenuează. O mică problemă ar fi pe latură sexuală, dar se poate trece peste acest obstacol dacă există elemente comune.

Când ea are peste 50 ani, relația cu un bărbat mai în vârstă nu mai este presărată cu atâtea obstacole. Preocupările și experiența de viață a celor doi parteneri sunt de cele mai multe ori similare, astfel încât relația va evolua armonios.

A doua situație este când în cuplu persoana mai tânără este bărbatul. Aceste cupluri sunt privite cu suspiciune de cei din jur. Majoritatea consideră că astfel de relație nu are sorți de izbândă.

Când femeia are 30 de ani și se cunoaște destul de bine, știind ce vrea și de la partener. Aceasta este încă tânără, dinamică iar relația cu un bărbat mai tânăr nu implică probleme majore – există normal niște condiții; acesta să corespundă nevoilor ei emoționale, fizice și sociale. Trebuie să ținem cont că bărbații se maturizează mai lent decât femeile, de unde și nevoia de protecție maternă care își găsește un ecou într-o relație de genul.

Chiar dacă bărbatul este imatur, ia majoritatea lucrurilor în glumă, pentru că este tânăr are acea inocență care îi face să fie entuziast, plin de dăruire și lipsit de meschinăria pe care i-o dă experiența de viață.

Când femeia are 40 de ani apar reacții de panică legate se sentimentul de îmbătrânire – aspectul fizic poate trăda deja vârsta – ceea ce o face să se simtă mai bine lângă un bărbat mai tânăr. Însă, dincolo de acest aspect, o femeie conștientă de propriile calități și care își cultivă feminitatea poate oferii partenerului foarte mult din punct de vedere spiritual, fizic și social.

Când femeia are peste 50 de ani, complexele legate de îmbătrânire se accentuează – datorate și schimbărilor fiziologice caracteristice menopauzei, ceea ce nu implică scăderea libidoului.

Dacă am sta și ne-am uita mereu în gura lumii nimeni nu ar fi perfect pentru tine. Așa că mai bine ne vedem de viață, mai ales că vârsta este mai puțin importantă pentru fericirea în cuplu – singura condiție este ca la bază să existe iubire.

Acestă diferență de vârstă este o falsă problemă ce macină mai mult viața de cuplu, pentru că suntem oameni și de cele mai multe ori ne gândim ce cred cei din jurul nostru. Fiecare are trecutul lui, amintirile lui, visele lui.

Alain Delon spunea în glumă că este mai bine să fii însurat, la tinerețe cu o femeie de vârsta ta, iar spre bătrânețe cu una mai tânără.

La noi în țară sunt rare asemenea căsătorii, majoritatea sunt în lumea show-biz-ului. Când vine vorba de occident, cred că cea mai longevivă relație a fost cea a lui Tim Robbins (53 de ani) și Susan Sarandon (65 de ani) – în 2009 când aceștia s-au despărțit.

Un studiu făcut de elvețieni, cunoscuți pentru ceasurile lor fixe, a demonstrat că diferența ”perfectă” este de patru ani si patru luni.