Atletism

Cum v-am zis în postul de ieri m-am gândit să vorbesc și despre alte sporturi care au adus rezultate. Le-am luat într-o ordine aleatoare, așa că astăzi vă voi vorbi despre ATLETISM (am specificat de la început că nu sunt mare cunoscătoare, dar am încercat să ma documentez cât mai mult + părerea personală). Consider că acești sportivi merită mai multă admirație și respect decât fotbaliștii.

Federația Române de Atletism se mândrește cu un număr destul de impresionant de medalii:

– 34 de medalii câștigatela 16 ediții ale Jocurilor Olimpice;

– 21 de medalii câștigate la 10 ediții ale Campionatelor Mondiale în aer liber

– 26 medaliicâștigate la Campionatele Mondiale de alergare pe șosea (In cadrul Campionatelor mondiale feminine de semi-maraton întrecerea pe echipe a fost dominată copios de-a lungul anilor de atletele din ţara noastră. Din cele 14 ediţii disputate până în prezent 7 aurevenit echipei române, de 2 ori am câştigat „argintul” iar de alte 2 ori „bronzul”.)

– 27 medalii câștigate la 11 ediții ale Campionatelor Mondiale de sală.

– 34 medalii câștigate la 15 ediții ale Campionatelor Europene în aer liber.

– 87 medalii câștigate la 30 ediții ale Campionatelor Europene de sală.

Sportivii noștrii au reușit de-a lungul timpului să doboare și câteva recorduri:

– 15 recorduri la Jocurile Olimpice : la săritura în înălțime (Iolanda Balaș de 5 ori), la aruncarea discului (de 5 ori prin Lia Manoliu și Argentina Menis), săritura în lungime, la 3000m femei, la 1500m bărbați și la 5000m femei(Gabriela Szabo)

– 40 recorduri la Campionatele Mondiale și Europene în aer liber : lasăritura în înălțime (Iolanda Balaș de 14 ori), aruncarea ciocanului (Mihaela Melinte de 8 ori), 3000m obstacole, 1milă (de 4 ori), aruncarea discului, săritura în lungime (de 6 ori), 3000 și 5000m prin Gabriela Szabo.

– 11 recorduri la Campionatele Mondiale și Europene de sală prin Doina Melinte de 6 ori la 1milă și1500m, Gabriela Szabo de 2 ori la 3000m și 5000m; pentatlon și 3km marș.

Pentru unii acestea sunt doar statistici, dar sunt mai mult de atât. Este vorba despre niște oameni care ne-au reprezentat țara și au făcut-o cunoscută prin sport.

Pentru mine cei mai cunoscuți sportivii sunt : Gabriela Szabo, Maricica Luca-Puică,Violeta Beclea-Szekely, Doina Beșliu-Melinte, Nicoleta Grădinaru-Grasu, Iolanda Balaș-Soter, Lia Manoliu. Majoritatea ați auzit de aceștia.

Gabriela Szabo cred că este cea mai cunoscută. Aceasta a primit în 1999 titlul de cea mai bună atletă a lumii și cea mai bună sportivă a Europei. Talentul ei a fost descoperit din întâmplare, când aceasta avea 12 ani și participa la un cros școlar. A intrat în atletism în 1994 și s-a retras în 2005. În decursul acestor ani are un palmares destul de impresionant : 11medalii de aur, 2 de argint și 1 de bronz + câteva recorduri doborâte. A participat în mare parte la alergările pe distanțe lungi : 1500m, 3000m și 5000m.

Maricica Luca-Puică are în palmares 3 medalii de aur la 3000m șicros, una de argint la 3000m și una de bronz la 1500m. Am mai găsti că a fostnumită Cetatean de Onoare al orasului Iași.

Violeta Beclea-Szekely a fost descoperită în 1979, iar în 1980 aînceput să se antreneze alături de lotul național de seniori. Are o medalie de argint la Jocurile Olimpice de la Sydney din 2000, este campioană europeană de sală și de doua ori medaliată cu bronz în aceeașicompetiție și de asemenea este de cinci ori vicecampioană mondială. A alergat în probele de 800 m, 1.500 m, 3.000 m dar și cros, probă la care este campioană balcanică.

Este câștigătoare în Cupa Europei, de trei ori învingătoare în finala IAAF Grand Prix, iar în anul2001 a învins în toate cele 7 etape de Golden League și a împărțit cu alți cinci sportivi 50 kg de aur puse în joc de Federația Internațională de Atletism. În anul 2001, nominalizată de forurile internaționale, a intrat în lupta pentru cea mai bună atletă a lumii, retrăgându-se din sport în 2002.

Doina Beșliu-Melinte are în palmares 7 medalii de aur la 800m și 1500m, una de argint la 1500m și 2 de bronz tot la 1500m + câteva recorduri doborâte. Îmi amintesc că la un moment dat a existat un conflict între ea și Gabriela Szabo, dar nu mai știu de ce. În prezent este Presedinta Autoritatii Nationale pentru Tineret si Sport. A fost distinsa cu Ordinul National pentru Merit in grad de Comandor și a fost numită Cetatean de Onoareal orasului Bacau.

Nicoleta Grădinaru-Grasu este aruncătoare de disc. Și-a început carierala 14 ani. A fost desemnată cea mai bună atletă a României în 2007. Palmaresulei nu mi se pare extrem de impresionant dar este una dintre cele mai longevive atlete la această categorie.

Palmares aruncarea discului:

–   Campionate Mondiale – argint Edmonton 2001, bronz Sevilla 1999 și locul 4 Osaka 2007;

–   Finala mondiala IAAF – argint sI bronz in 2006 sI 2007, la Stuttgart;

–   Cupa Mondiala – locul 2 la Johannesburg 1998;

–   Finala Golden League – locul 3 Moscova 1998;

–   Campionate Europene – locul 3 la Goteborg 2006;

–   Cupa Europei de iarna la aruncari lungi – locul 1 la Split 2008, locul 2 laMersin (Turcia) 2005 și locul 3 la Tel Aviv 2006;

–   Jocuri Olimpice – locul 6 la Atena 2004;

Iolanda Balaș-Soter este o legendă vie a sportului românesc deoarece a dominat proba de sărituă în înălțime timp de un deceniu.

Este titulară a 14 recorduri mondiale, 5 recorduri olimpice în aer liber şi 4 recorduri mondialede sală. Iolanda Balaş este câştigătoarea a 142 de competiţii sportive consecutiv consemnate în Cartea Recordurilor.

Primul său recordmondial a fost la 14 iulie 1956 la București, crescând cu 1 cm recordulstabilit de britanica Thelma Hopkins cu aproximativ două luni înainte. Recordul său a rămas nedepășit până la finala olimpică de la Melbourne 1956, când a fostînvinsă de atleta din SUA cu înăltimea de 1,71 m, care a stabilit un nourecord olimpic și mondial.  Săritoarearomână a egalat recordul mondial în anul următor, dar după două luni o chinezoaică a sărit 1,77 m. În 7 iunie 1958, Iolanda Balaș redevine deținătoarea recordului mondial cu performanța de 1,78 m, iar în decurs de trei ani recordul mondial este depășit cu încă 13 cm, recordul mondial fiind ameliorat de 11 ori, până la 1,91 m în 16 iulie 1961. Distanța întreIolanda Balaș și adversarele sale era foarte mare: când ea a ajuns la 1,91 m, nicio altă atletă nu trecea de 1,78 m. Recordul său arezistat alți zece ani, când introducerea stilului Fosbury a permis altor atlete să-l depășească: austriaca Ilona Gusenbauer reușește să sară 1,92 mîn 4 septembrie 1971 la Viena.

În toată cariera sportivă, Iolanda Balaş a participat la 136 competiţii, din care 114 disputateîntre anii 1956-1967 – pe care le-a câştigat în totalitate. Performanţa a fost consemnată în „Guinnes Book of Records”.

Pe lână recorduri areîn palmares și 2 medalii de aur la Jocurile Olimpice, în 1960 (Roma) şi 1964(Tokyo), 3 medalii de aur şi una de argint la Campionatul European, 3 medaliide aur la JMU şi 9 medalii de aur la JB.

Pentru meritele salesportive excepţionale a fost distinsă cu Ordinul Muncii (1960), Ordinul SteauaRomâniei (1962), Ordinul Meritul Sportiv (1964) şi Ordinul Naţional Steaua României în grad de ofiţer (2000). A primit în 1951 şi 1958 titlul de maestruemerit al sportului. În 1963 a primit din partea Comitetului Internaţional Olimpic trofeul “Mohammed Taher Pacha”, în semn de mulţumire pentru susţinerea olimpismului.

Cetăţean de onoare al municipiului Timişoara (1998) şi Bucureşti (2001), Iolanda Balaş a figurat în anul 2000 în top 10 al celor mai mari atlete din lume.  Din 1988 până în 2005 a fost președinta Federației Române de Atletism.

Lia Manoliu a început să practice atletismul la 16 ani, specializându-se în aruncarea discului, unde a obținut rezultate excelente până la 40 de ani. Participantă la șase ediții consecutive ale Jocurilor Olimpice (de la Helsinki – 1952 până la Munchen 1972), deține un record de longevitate olimpică, menționat și în “Cartea recordurilor”. A cucerit trei medalii olimpice, una de aur în 1968 și douăde bronz în 1960 și 1964. A fost de 12 ori campioană națională și de șapte ori campioană balcanică.

Între anii 1990-1998, a deținut funcția de președinte al Comitetului Olimpic Român. Din păcate amurit din cauza unui infarct în ianuarie 1998 după ce a intrat în comă întimpul unei operații de tumoră pe creier cu o săptămână înainte.

La doi ani după moartea ei, Stadionul Național a fost redenumit în Stadionul Național ”Lia Manoliu”.

A primit mai multe distincţii: Trofeul „Fair Play”, decernat de către UNESCO (1973), OrdinulOlimpic „Colanul de Bronz” (1975), Trofeul „Femeia în Sport” (C.I.O. – 1990) şi Trofeul Centenarului C.I.O. (1994).

* sursele sunt în mare parte wikipedia, site-urile proprii ale sportivilor (care au)

site-ul Federației Române de Atletism