The lost bunny wabbit

Știi cum e atunci cand planifici totul până la cel mai mic detaliu și cumva nimic nu iese bine? Mi s-a întâmplat ieri, când toate pregătirile din lume nu au putut salva masa de Paște; vinul, pasca, friptura, ouăle roșii … totul s-a dus dreq dintr-o prostie, o vorbă aruncată aiurea care a întors și spiritele dar și casa cu curu-n sus. Când ai prea multe așteptări, tensiunea va strica totul.

În timp ce calmul se reinstaura printre rămășitele a ceea ce s-a vrut a fi o zi frumoasă de sărbătoare, am realizat că oricât de mult ai fi conștient că trebuie să ai anumite priorități, lucrurile nu merg niciodată după cum ai planificat. Mereu va fi ceva ce dă peste cap și cea mai bine gândită organizare și atunci trebuie să improvizezi. Degeaba ai un coș foarte frumos cu ouă roșii dacă în cele din urmă ajungi să vopsești cu ojă două ouă ca să ai ce ciocni de Paște :)))

Când prioritățile tale nu coincid cu prioritățile celui de lângă tine, iar orgoliile intervin și niciunul nu se lasă până ce totul e desființat… începi să te gândești la compromisurile pe care trebuie să le faci ca o relație să meargă și dacă merită efortul. Ceea ce se vroia o zi liniștită s-a transformat în ziua reproșurilor. Discuții peste discuții privind ce ne enervează, ce ne deranjază….pentru ca în final să ne dăm seama că toate erau doar chestii confuze, lucruri mărunte ce puteau fi ușor rezolvate.

Apoi realizezi că de fapt totul a mers aiurea pentru ca a întarziat Iepurașul. Să fi fost oare confuz din cauza fusului orar diferit? Sau la cât am alergat săptămâna trecută, sâracul iepuraș nu a mai știut unde să ne găsească? Viena, Brno, Veveri, iar Viena… eu cred că fiind pur și simplu debusolat, a ales să vină mai târziu ca să fie sigur de adresă.

Hristos a înviat!