Blue Eyes

De la cântece, poezii, romane și filme, dragostea este unul dintre cele mai durabile subiecte pentru lucrările de artă de-a lungul timpului. Aceasta este un set de emoții și comportamente caracterizate de intimitate, pasiune și angajament. Fără dragoste, este greu de imaginat cum ar fi putut evolua specia umană.

Consider că dragostea este trecătoare, sau cel puțin aceasta se diminuează în intensitate pe parcursul relației. Pe măsură ce învățăm mai multe unul despre celălalt și devenim mai încrezători în viitorul relației, intervine și rutina. În același timp apar și responsabilitățile cotidiene care ne afectează energia.

Pot spune că am fost cu adevărat îndrăgostită și am iubit cu adevărat o singură dată în această viață, până acum. În trecut am împărtășit cu voi câteva rânduri despre sentimentul de DOR. Poate voi părea dură, mai ales că în acest moment sunt într-o relație. Dragostea, din punctul meu de vedere trebuie să treacă prin niște stadii: îți place de cineva, ești „îndrăgostit” și iubești.

În ”A walk to remember” am auzit următoarea declarație: ”Iubirea este ca vântul: nu o poţi vedea, dar o poţi simţi.”, care m-a marcat foarte mult.

Dragostea pentru mine înseamnă:

– să fii vulnerabil

– să ierți

– să-ți pese

– să-ți asculți partenerul

– să-ți petreci timpul împreună cu cel drag, dar să ai și libertate de a te întâlnii cu prietenii tăi

– să arăți dragoste necondiționată

Toți vrem să ne îndrăgostim ca-n filme sau povești, dar acel tip de iubire pare neverosimil.

Aș vrea că vă povestesc încă puțin despre cel de care m-am îndrăgostit.

Eram cu părinții mei la nunta unor prieteni de familie. Terminasem liceul, urma să iau în piept primul an de facultate. Studiam ceilalți invitați împreună cu sora miresei. TU erai prieten bun cu nașul mirilor. Venisei cu o domnișoară blondă, minionă, iar toată lumea vă studia. Nu am dat eu prea multă importanță, nici ție, nici acelei seri. Singurul amănunt care mi-a rămas întipărit în minte au fost butonii albaștri ce se asortau cu ochii tăi.

Câteva luni au trecut, am început facultatea, iar într-o zi te-am zărit în metrou. La început mi-a luat ceva timp să-mi dau seama de unde te cunosc. M-am gândit inițial că ești doar cineva cu o față comună, dar ce nu mi-a dat pace, au fost ochii tăi – singurul detaliu care mi-a rămas în minte de la nuntă. Te-am tot zărit în metrou toată săptămâna, dar mi-a luat ceva timp până mi-am făcut curaj să vin la tine să vorbim.

A fost dragoste la prima vedere din cauza ochilor tăi, după care au început să mă atragă mult mai multe trăsături la tine. Totul a decurs natural, încetul cu încetul. La început doar discutam dimineața în metrou – de fiecare dată mă întrebam dacă te voi găsi în acel metrou. Simțeam un mic gol în stomac când ușile acestuia se deschideau și te căutam din priviri de cum pășeam în metrou, iar în momentul când privirile noastre se întâlneau, mă relaxam.

Am făcut schimb de numere de telefon și am început să ne vedem și la lumina zilei. Ne petreceam din ce în ce mai mult timp împreună, mă surprindeai în fiecare zi cu ceva, oricât de mic. Atunci mi-am dat seama că lucrurile mici fac diferența.

Trecuseră deja câteva luni de când ne știam. Era o seară răcoroasă de decembrie, când după o plimbare prin parc ne-am retras într-un pub să ne încălzim. Din vorbă în vorbă, mi-am dat seama că eu nu știam ce vârstă ai. Te-am întrebat, iar în momentul când am primit răspunsul, o parte din mine a regretat, pentru că mi-am dat seama de diferența dintre noi. Reacția mea s-a citit și pe fața ta, iar în acea seară nimic nu a fost ca înainte. Am încercat să uităm acel detaliu dar tensiunea era vizibilă.

În aceeași perioadă începusem să-i spun și celei mai bune prietene câteva detalii despre tine, iar reacția ei la auzul diferenței dintre noi a fost diferit. Atunci mi-am dat seama că vârsta este doar un număr care nu ne definește. Am avut această discuție și cu tine, unde ambii ne-am dat seama că mai important este felul cum noi ne înțelegeam și cum comunicam.

Toată aventura noastră a durat 9 luni și s-a sfârșit din cauza orgoliului meu copilăresc. Regret că s-a terminat, dar mă bucur că s-a întâmplat. Mi-a plăcut și faptul că ulterior am putut lăsa sentimentele ce au fost între noi deoparte și am devenit prieteni buni. Cele mai bune sfaturi le-am primit de la tine, pentru că ai fost mereu obiectiv chiar dacă m-ai iubit. Mi-ar fi plăcut să fi văzut femeia ce am devenit.

Aș fi vrut să ai un cadou simbolic de la mine, nu doar un obiect, care să-ți amintească de ce a fost odată.

Apropo, Inima influențează modul în care trăim emoția. Există puține modalități prin care un obiect poate transmite emoție și este foarte dificil să găsim un cadou special pentru persoanele dragi sau chiar pentru sufletul nostru. Sunt momente în care cuvintele nu își au rostul deoarece un dar perfect este o emoție din inima, o amintire de neuitat. Un mod unic prin care putem transmite emoții sunt bijuteriile.

Cum poți da viața unui cadou?

Este foarte simplu! Cu bijuterii inteligente – bijuterii ce au implementate tehnologia NFC și poți stoca un mesaj text, poza, video, link sau chiar document, iar persoana dragă ce va primi cadoul tău are posibilitatea de vizualizare a mesajului pe telefon. Nimic nu poate fi mai viu decât un cadou viu, de care te poți bucura ori de câte ori vei dori. Aceste bijuterii au si avantajul că poți schimba mesajul în orice moment dorești și ori de câte ori vrei, iar destinatarul va fi notificat de acest lucru.

Aș fi ales pentru tine o pereche de butoni inteligenți pentru că oriunde am fi ieșit întotdeauna erai elegant și plin de clasă. Așa cum o pereche de butoni reunește două părți separate ale manșetei, așa butonii Anyoli reunesc două lumi – cea elegantă și scrobită cu cea blândă și plină de semnificații a mesajelor transmise direct, din suflet. Mesajul fiind același pe care tu mi l-ai spus dintr-o glumă: ”Extremele se atrag”

Articol scris pentru SuperBlog 2021