De ce trebuie sa muncim?

Munca are un rol central în viața mondenă și nicio abordare a sensului vieții nu ar fi completă dacă nu am investiga cu minuțiozitate și semnificația muncii.

Munca ar fi definită, din punct de vedere fizic, drept forța depusă pentru îndeplinirea anumitor cerințe. Dar din punct de vedere psihologic, munca este depunerea de efort nesusținută de o recompensă imediată, ci mai degrabă de disciplină interioară și de cele mai multe ori de motivație extrinsecă.

Munca înseamnă de fapt, să ne impunem să facem de cele mai multe ori, o serie de lucruri pe care, în realitatea, nu dorim să le facem. Munca nu a fost concepută pentru a oferi stări de plăcere, și este ghidată de scopuri nu de împliniri. Societatea ne determină, pe noi oamenii, să facem o serie de activități plictisitoare, pe care nu dorim neapărat să le facem. Munca necesită străduință și sacrificiu, iar societatea trebuie să ne împingă de la spate pentru a ne induce sentimentele prin care ne determină să facem aceste sacrificii.

Ideea de a muncii provine de la nevoia de a procura hrană și alte elemente necesare supraviețuirii.

Nu poate exista un singur răspuns simplu la problema rolului jucat de muncă în sensul vieții. Munca nu are aceeași semnificație pentru toată lumea, astfel sensurile atribuite muncii au fost organizate în trei categorii: ocupație, chemare și carieră.

Munca pe care o considerăm OCUPAȚIE se referă la realizarea unor sarcini pentru obținerea unui salariu, fără ca persoana să se implice prea mult sau să aibă alte satisfacții personale de pe urma muncii sale. Aceasta este doar o activitate instrumentală. Această percepție a muncii este probabil cea mai frecventă abordare întâlnită.

Un loc de muncă stabil este o bază importantă din care se dezvoltă stima de sine.

Când munca este considerată CHEMARE, ea este efectuată datorită unui sentiment de obligație personală, de datorie sau pentru că ar ține de destinul individului. În situația economică actuală, munca privită ca chemare este mult mai puțin familiară.

Probabil asta ar fi cea mai bună abordare a muncii, mai ales că simți că ești menit să faci acel tip de muncă. Acest timp de muncă subliniază două dintre nevoile de sens specifice vieții moderne: valoarea și implicarea.

De ar fi totul așa de simplu toți am face ceea ce ne place, dar sunt foarte puține meserii care oferă în realitate asemenea oportunități.

CARIERA prin muncă este motivată de dorința pentru succes și recunoaștere – munca scoate în relief rolul jucat de sine în activitatea profesională. Pentru o persoană axată pe carieră, munca reprezintă o posibilitate prin care se poate crea, exprima și glorifica sinele.

În unele cazuri, persoanele orientate spre carieră dau dovadă de o ambiție remarcabilă, fiind dispuse să facă sacrificii în celelalte planuri ale vieții pentru a-și îmbunătății cariera. Aceste sacrificii nu reflectă neapărat pasiunea pentru munca respectivă, ci mai degrabă se bazează pe nevoia de a avea reușite.

Munca văzută din perspectiva carierei poate devenii o sursă importantă în conturarea sensului vieții. Există și cazuri în care persoana poate obține atât de mult sens din munca sa, încât nu mai au nevoie de altceva – aceștia primesc de obicei eticheta de workaholic.

Munca a fost dintotdeauna afectată de o serie de probleme majore, dar pricipala problemă este că aceasta nu poate oferi tot ceea ce oamenii așteaptă să primească.